Deși datele de la Ministerul Agriculturii indică că suprafața agricolă a României este de circa 13,3 milioane de hectare, Florin Constantin, Managing Partner al companiei de consultanță agricolă AGExecutive, afirmă, la PROFIT NEWS TV, că de fapt au mai rămas în România aproximativ 9 milioane de hectare teren arabil. O suprafață mare de teren, continuă acesta, a fost compromisă din cauza construcțiilor și a autostrăzilor neterminate.
Planul Național Strategic al României, elaborat în cadrul Politicii agricole comune (PAC), în valoare de 14,9 miliarde de euro, a fost aprobat astăzi de Comisia Europeană.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat că readucerea capitoului privind irigațiile în PNRR ar trebui să fie un obiectiv de țară, însă acest lucru ar trebui discutat la nivelul coaliției de guvernare. Boloș a explicat că pentru irigații ar putea fi atrași bani din împrumuturile neaccesate de alte țări.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat că este obligatoriu să fie regândit capitolul de energie din PNRR, având în vedere că se dorește renunțarea la dependența rusească. Boloș a explicat că sumele prevăzute în PNRR se vor suplimenta și că va exista o redistribuire între statele membre.
Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, a declarat, la PROFIT NEWS TV, că un prim draft din Planul Național Strategic, proiect pentru redresarea agriculturii românești, va fi depus cu siguranță până la sfârșitul lunii ianuarie, astfel încât să poată să înceapă negocierile pentru banii care urmează să vină de la Comisia Europeană.
Guvernul vrea să obțină sprijin din bani europeni pentru înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare a României, estimată să obțină aprobările finale și să înceapă activitatea în a doua parte a lui 2024. Noua bancă de stat ar urma să preia parte din angajamentele și personalul Eximbank și să furnizeze finanțări de 300 de milioane de euro pe an pentru acoperi “disfuncționalitățile pieței”, potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) trimis la Bruxelles.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ce urmează a fi finanțat din fonduri UE de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, este o ocazie unică în 100 de ani pentru ca România să își modernizeze infrastructura critică energetică, însă implementarea sa pe partea de energie se va confrunta și cu piedici legate de capacitatea de planificare și execuție și de resursa umană specializată, a declarant la Profit TV confondatorul și CEO-ul grupului Adrem, Corneliu Bodea, totodată președinte al Centrului Român al Energiei (CRE).
Cea mai recentă variantă a Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României, ce urmează a fi finanțat din fonduri UE (granturi și împrumuturi) de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, prevede un buget estimat de investiții de negociat cu Comisia Europeană de 1,3 miliarde euro pentru domeniul "Energie regenerabilă și eficiență energetică", plus alte 600 milioane euro pentru "dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi" – în total 1,9 miliarde euro.
Mai multe organizații profesionale, printre care unele ale antreprenorilor în construcții, auditorilor energetici și producătorilor de materiale termoizolante, cer viitorului Guvern să majoreze de mai mult de 3 ori, de la 1,2 la 4 miliarde euro, alocarea de fonduri UE din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) post-COVID 19 pentru investiții în sporirea eficienței energetice a clădirilor.
Cea mai mare creștere este prevăzută la capitolul "Alte transferuri", din care se finanțează investițiile companiilor de stat, dar și schemele de ajutoare de stat, unde se prevede o majorare de peste 5 ori, de la doar 140,02 milioane lei în 2018 la 744,86 milioane lei anul acesta.
Evitarea inițiativelor legislative care afectează continuarea procesului de curățare a bilanțurilor instituțiilor de credit este una dintre măsurile prevăzute în draftul Planului național de adoptare a monedei euro, document emis sub egida Guvernului României și obținut de Profit.ro. Acesta prezintă și exemple concrete de astfel de inițiative care trebuie evitate, menționând propunerile legislative inițiate de senatorul Daniel Zamfir, aflate în dezbaterea Parlamentului în prezent, care ar limita valoarea recuperabilă a creanțelor cesionate de bănci și ar elimina caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit. Neconform cu obiectivele adoptării euro este și forma actuală a programului guvernamental “Investește în tine”.